Prima zi de scoala in direct la H1N1
In fiecare an, elevii erau cautati de paduchi, la unghii curate si recent taiate, la batise calcate… acum elevii pot fi cautati dupa bloguri, dupa contul de twitter, hi5 sau dupa numarul de iPod-uri.
Acum nu mai sunt intrebari gen “ce ai facut in vacanta?” Toti colegii deja stiu dupa postarile de pe bloguri, statusurile de pe mess sau twitter. Am uitat de hi5!? 
Cu siguranta ati vrut sa dormiti mai mult de ora 7. S-au trezit la 6: 58 sa posteze pe twitter ca se grabesc sa ajunga cat mai repede la scoala si sa ocupe ultima banca de la fereastra.
Si-a mai ascutit cineva creioanele? Si-a mai trasat doua dungi rosii la caiet? Si-a mai invelit cineva caietele? Le-a etichetat? Si-a pregatit cineva penarul? Si-a mai umplut cineva sticloul cu cerneala?
Acum fetele vin cu genti la scoala, nu ghiozdan.
Totul suna comunist, nu? Da, asa ziceam si eu.
Mult succes celor mici, ca cei mari stiu “sa se inspire” si sa chiuleasca!
… Asa cum am facut cu totiii la un moment dat.
Ca in fiecare an, ne dam seama ca nu ne mai ajung vazele. S-a intors mama acasa cu un brat imens de flori :X … eu ii caut prin geanta cutiile cu bomboane si micile “atentii” 
P.S. In loc de mere, elevii ar trebui sa primeasca totusi niste prezervative si sa discute mai des cu psihologul scolii si, cum ar fi normal, cu parintii. Voi ce propuneti?
14 Responsesto “Prima zi de scoala in direct la H1N1”
Leave a Reply
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|---|
Ads
Vreau si eu niste flori, am auzit ca ai in plus, mai inveselesc biroul… si ceva bomboane ar fi bune daca ai gasit
dragut….si nostalgic..pentru mine, care am crescut cu toate cele de mai sus…adica din prima parte de monologului tau..citeam si -mi dadeam seama cu tristete ca parca uitasem de toate astea…uitasem de liniile trasate, de creioanele ascutite…activitati de care ma ocupam cu sfintenie…mai ales in prima zi de scoala…chiar mai faceam si floricele pentru a fi mai deosebite(ele, caietele mele)..nah…trec anii..
Eu imi aduc aminte ca la inceputul scolii i-am asezat invatatoarei un mar pe catedra. Si pe urma a venit unu’ instarit cu un kil de portocale. Portocale, in ’82!! Iti dai seama ca marul meu n-a mai valorat nimic
Acum sa radem putin :eu ii duceam invatatoarei flori cam ofilite
Asteptam sa-mi aduca mama (si ea le primea de la copii)… si tot asa…
Oare invatatoarea le vindea inapoi la florarie?
Eu sunt invatatoare. Elevii mei au fost astazi foarte entuziasmati de prima zi de scoala. Am primit si flori, dar nu le voi vinde la florarie, deoarece elevii mei mi le daruiesc cu drag si le voi pastra cu drag, pana se usuca. Atentii nu astept de la ei. Sunt foarte bucuroasa daca ei au toate rechizitele necesare pentru activitatea de la scoala. Aceasta este menirea mea: sa ii conduc in minunata calatorie a invataturii, nu merg la scoala sa astept de la ei cafea si bomboane.
Chiar daca nu vreti, elevii tot va aduc din respect un buchet de flori sau o ciocolata.
Ce poate fi mai frumos decat sa fii respectat de copiii pe care-i inveti?
Si eu am facut practica ca invatatoare in Piatra Neamt acum cativa ani si imi erau dragi copiii cu bun simt, silitori si sincer, cand am primit o cutie cu bomboane, am avut grija sa o impart in pauza cu toti elevii mei. Imi voi aminti mereu cu drag de acei copii: atat de la gradinita, cat si de la scoala nr. 5.
Si mama da bani din buzunarul ei pentru rechizite si multe altele… totul pentru a-i vedea bucurosi, multumiti si dornici sa invete lucruri utile.
Copiii s-ar simti jigniti sa nu primiti florile (si altele) cumparate cu atata grija si dragoste…
Am precizat faptul ca pastrez cu drag florile de la elevii mei, deci le primesc. Cum as putea sa ii refuz? Cat despre ,,alte atentii”, acestea sunt cumparate, ai dreptate, cu grija si dragoste, dar si cu mare efort din partea parintilor.
Atata timp cat noi nu le cerem… nu avem de ce sa ne simtim prost.
Fiecare dupa posibilitati. Eu m-as bucura si cu un buchetel de ghiocei… daca sunt din toata inima, de la elevii mei. Important sa ii vedem pe toti la fel si sa-i iubim neconditionat.
Mult succes in noul an scolar tie si elevilor tai!
Multumesc mult!
pai
) la mine a fost invers.. pe cand eram si eu copil in clasa a V-a, venise primavara, si i-am cumparat dirigintei o lalea….ma duc in pauza sa ii urez o “primavara frumoasa” si sa ii dau floarea. La care ea, imi raspunse …”Agata, imi pare rau, dar nu e frumos sa oferi unei persoane doar o lalea”..moment penibil, nu ma asteptam la un asemena raspuns. Bineinteles ca nu a luat floarea, si eu m-am simtit foarte prost…de atunci, pot spune ca nu mi-a mai placut deloc de ea. Chiar nu ma asteptam…
noi ne bucuram ca profesorii nu prea predau in prima saptamana pentru ca ziceau ca e “prima saptamana”. era super. Mereu trebuia sa raspundem la intrebarea: ” ce ai facut in vacanta?”. Eu mereu nu faceam nimic deosebit. Toata vara asteptam sa vina toamna.
La mine era altfel… aveam lucrarile de inceput de an. Notele nu se puneau niciodata in catalog, dar asa ne speriau toti profesorii. Catalogul era gata intr-o luna si ne faceam de cap
Discutam despre vacanta de vara pana venea iarna, aduceam poze developate la scoala, faceam compuneri cum ne-am petrecut vacanta, le citeam in fata clasei.
Mie imi placeau vacantele la bunici. Am avut o copilarie minunata acolo si aveam mereu ce povesti.
Where are you from? Is it a secret?
I’m from Romania.
http://laviniabiberi.com/about/