Intalnirea cu universul Disney

Mancarurile de pe vremea copilariei sunt un bun prilej de a rememora cea mai frumoasa perioada din viata. Amintirile pline de sentimente nostalgice din acea perioada ma duc cu gandul la bunatatile pe care le savuram indiferent de ora, la povestile auzite de mama sau citite in fotoliu, la desenele animate de la prima ora ale zilei si la personajele ce m-au cuprins inca de atunci, strans, semn ca nu-mi vor da drumul prea curand.

Am devenit dintr-odata si, poate, prea repede maturi, ne amintim mai rar de cum era cand citeam “Pinocchio”, “Poveşti nemuritoare”, “Basmele romanilor”, “Bambi”, “Cartea Junglei”, “Mica Sirena” si atatea carti fabuloase. Uitam ca povestile au fost primul nostru contact cu literatura, cea mai frumoasa dintre lumile posibile.

Rafoiam de fiecare data emotionata, mai nerabdatoare sa le stiu finalul si traiam povestile ca si cum faceam parte din ele. Pe unele le si visam, avand cartea sub perna. Toate astea mi-a deschis pofta spre lectura, fiind mereu #incautareapovestii.

Cel mai mult mi-a placut de Ariel – Mica sirena care era atat de curioasa de lumea oamenilor, imi placea firea ei rebela, evident ca si incapatanarea ei, parul lung si roscat, ochii albastri, coada nuanta albastra-verzuie si sutienul ei din scoici mov. Povestea a fascinat si induiosat multe generatii, nu doar pe mine, de la copii la batrani. Asa am inceput sa urmaresc si alte animatii by Walt Disney si sa ma bucur de toate povestile care au incantat noi si noi generatii.

Care este povestea care ti-a marcat copilaria? Coincide cu prima carte citita?